caju, migdale si goji – cat vreti voi, nu strica cu nimic, insa trebuie totusi pastrata o limita sa nu o „umpleti” prea tare. Eu am pus direct din punga, nu am cantarit.
In primul rand cerneti laptele praf impreuna cu cacaua.
Adaugati fructele uscate si nucile caju si amestecati.
Pregatiti siropul.
Puneti intr-un vas zaharul si apa si lasati-le sa se imprieteneasca 5 minute.
Puneti vasul la foc mic pe aragaz.
Lasati sa fiarba la foc mic.
Peste aproximativ 10-12 minute luati din sirop si faceti proba picaturii – luati sirop intr-o lingurita, lasati-l sa se prelinga inapoi in vas, iar ultimele picaturi de pe lingurita lasati-le sa se scurga intr-o cescuta in care ati pus apa rece.
Daca picatura de sirop se imprastie in apa, siropul mai trebuie fiert, mai lasati si mai testati putin mai incolo, daca picatura ramane vizibila pe fundul cestii, siropul e gata. Nu este neaparat ca picatura sa aiba forma rotunda, e ok si daca e usor „lunguiata” :))
Adaugati zeama de lamaie, esenta si opriti focul.
Taiati untul cubulete si-l puneti in siropul fierbinte.
Il lasati sa se inmoaie bine, apoi omogenizati usor.
Turnati 2/3 din sirop peste amestecul cu lapte praf si amestecati energic.
Adaugati si restul de sirop si omogenizati bine.
In tava unsa bine, bine! cu unt (eu am folosit tava de 22/22 cm, dar puteti folosi si putin mai marisoara, va iesi mai subtire decat a mea) turnati ciocolata calduta, presarati goji si scuturati bine tava sa se aseze uniform ciocolata.
Dati tava la frigider pentru cateva ore – cel mai bine peste noapte, portionati cu un cutit subtire, zimtat, sa se taie frumos nucile caju, apoi desprindeti usor de tava (eu m-am folosit tot de cutit).
Cat e de buna? Numa’ eu stiu! Si voi, dupa ce testati reteta de ciocolata de casa