Pregătiți pentru o nouă provocare culinară și o nouă poveste? Iată-le!
Pentru dobrogeni nicio surpriză! Malasolca este un preparat iconic pentru comunitățile din Delta Dunării, întâlnit în extrem de multe variante pe mesele pescarilor din întreaga lume. În Canada, de exemplu, se face cu pâine veche și cod sărat, în Islanda din același cod cu cartofi, dar fără omogenizare.
Crescut la Mila 23, în inima Deltei Dunării, multiplul nostru campion Ivan Patzaichin, vorbește despre malasolcă într-un interviu din cartea "La masă cu oamenii Deltei. O cartografiere a practicilor gastronomice", ed. Coresi 2002, un studiu coordonat de Monica Stroe și Bogdan Iancu.
“Dar în timpul săptămânii peşte, dimineaţa peşte, la prânz peşte şi seara peşte, dimineaţă mâncai o icră cu o malasolcă, aţi descoperit ce e o malasolcă? (…) Un fel de rasol, da gustos, sărat aşa, mai stătea o noapte, a doua zi puneai sarea şi a doua zi era nici prea proaspăt să fie prea dulce şi nici prea sărat. Dacă făceai şi un mujdei bun la ea şi cu cartofi, se făcea cu cartofi, se făcea mujdei cu cartofi şi cu un şalău file aşa frumos în malasolcă”.
Redau rețeta din același volum:
“Malasolca înseamnă cartofi fierţi în coajă, peşte şi mujdei. Cartofii se fierb în coajă, cu puţină sare. Separat, se fierbe peştele proaspăt cu sare. Rolul sării în fierberea peştelui este foarte important. Sarea se adaugă încă de la început, astfel peştele nu se “împrăştie” în apă. Pe timp de iarnă, se folosea peştele sărat, ţinut în apă în prealabil. Astăzi se poate prepara şi folosind peşte congelat. Se poate prepara cu orice fel de peşte. Mujdeiul se prepară adăugând treptat ulei şi un praf de sare peste usturioul bine pisat. Se «freacă» mujdeiul până când se obţine o pastă de consistenţa maionezei, care trebuie consumată în ziua respectivă, cel târziu a doua zi. Se poate servi cu salată de roşii. Pe baltă, la căsuţele pescarilor unde instantaneu a apărut de undeva un lighean mare de metal plin cu peşte pus cu sare mare, grunjoasă, am asistat la prepararea malasolcii. Peştii au fost aleşi aproape fără ca pescarul să se uite la ei. Au fost puşi aproximativ 15 minute în apă la desărat. Ca şi în cazul borşului, e indicat să fie peşte cât mai divers. Cartofii au fost fierţi direct în coajă pentru că erau noi. La pescari am ajuns prin învăţătoarea A. pe care am cunoscut-o anterior acasă la tanti V. Pescarii au preferat să nu stea cu noi la masa principală, preferând să stea la una mai mică, retraşi la umbră. Au gătit aşa cum se gătea înainte, aşa cum în sat nu se mai găteşte, dar pe baltă este permis: cu apă din Dunăre şi cu cartofi în coajă şi au gătit pentru noi, care eram oaspeţi, turişti chiar, la fel cum gătesc în general pentru ei”.
Ca de obicei, aflați detalii despre premiul săptămânii și modul de participare la provocare de la Mr. Bucătăraș aici.
Mult succes, bucătărașilor, continuați să puneți istoria pe pâine!
Mă duc la pescuit! 
?
