PRIETENI, FRIENDS, AMIGOS
Postat de portiadelumina in Bucataras hai hui pe 13 Sep 2012 | 2410 vizualizari
Comentarii (74)
Lasa Padre ca te-ai mentinut bine... nu ca Gaby ar fi stat mai rau... dar tu ca un gentalman ai aruncat prosopul 
Padre Victor,nu se poate una fara cealalta
daaa, am avertizat-o sa puna bulinuta ca nu e ora potrivita 
Adevarat grait.Am prieteni foarte putini recunosc, dar macar sunt prieteni adevarati care imi sunt alaturi in orice moment si circumstanta si eu le sunt lor aproape asa cum pot si cum consider ca e mai bine.Cat despre prieteniile virtuale nu pot sa zic prea multe, dar unele pot deveni adevarate cred, asta am dedus din intalnirea bucatarasilor. 
Păi Simo, eu mai ştiam versuri, că deh, cinci băieţi suntem la părinţi 
dar am mai îmbătrânit şi eu 
Cris, aşa este. Şi aşa de bine se susţin. Mai exagerăm noi uneori, dar "de bine"
Rocsi, de obicei fetele sunt mai retrase în prietenii, chiar cu fetele. Băieţii sunt mai extrovertiţi, mai îndrăzneţi. Eu am mulţi prieteni şi pot spune că şi din virtual am cunoscut oameni deosebiţi. Acu', aşa cum am spus, nu ştiu părerea lor despre mine, dar o simt
Păi Meri care bulinuţă, că era aproape de pătrăţel
Padre, de ce n-ai spus? iti suflam eu de pe google cateva poezioare
Nuu, că eu sunt de stil vechi. Spun doar ce ştiu. Ce zici tu e plagiat, iar ăsta e stil nou
Ce Padre corect...
Dar sa stii ca eu suflam si-n liceu, deci e moda mai veche
Nu stiu daca este chiar asa.Asa cum sunt fete mai retrase, asa sunt si baieti mai retrasi asta stiu cu siguranta.Eu am fost o persoana foarte deschisa si foarte prietenoasa, insa aparitia unor probleme de sanatate m-a facut sa devin mai introvertita, mai rezervata si sa nu mai imi creez prieteni.
Hmmmmmm pai la asa subiect nu prea se poate raspunde in cateva cuvinte,dar nici n-as vrea sa fiu eu aia cu "limba cea mai lunga" )).
Pentru mine e un subiect sensibil.Au fost momente cand prietenii mi-au umplut sufletul de bucurie si altele in care mi-au umplut ochii de lacrimi facandu-ma sa ma retrag in "carapacea" mea.
Nu cred ca sunt o persoana foarte sociabila,sunt precauta pentru ca am fost dezamagita de prea multe ori.Cei pe care am ajuns sa-i consider prieteni adevarati sunt la fel ca si surorile mele.Sunt o persoana ocupata si de aceea nu am timp pentru a intretine prea multe relatii de prietenie in viata reala.De aceea mi-e mai usor sa am prieteni virtuali.Pe acestia din urma mi-am dorit chiar sa-i intalnesc,sa vorbim la telefon si le simt prezenta calda si sincera oricand.Ajunge doar un mesaj simplu din partea lor pentru a-mi aduce zambetul pe fata.
Recunosc ca am asteptari foarte mari din partea prietenilor,dar pretind exact atat cat stiu ca pot sa le ofer si eu.
Stiu Victor ca n-ai sa fii de acord,dar dupa prea multe dezamagiri,nu mai sunt dispusa sa trec cu vederea rautatea unui prieten. Ma refer la rautatea voluntara nu cea accidentala.Aceasta din urma i se poate intampla oricui.
Si mai cred ca atunci cand i-ai gresit unui om pe care-l considerai prieten,e de datoria ta sa-i dai o explicatie,e uman sa-ti ceri scuze chiar daca nu-ti mai doresti ca aceasta prietenie sa continue.
Nu stiu cata logica au spusele mele acum,probabil cam bat campii,foarte obosita fiind.
Putin stiu sa recunoasca si mai mutini sa-si ceara scuze... 
Sim0,se mai spune si ca-ti ceri scuze celor care merita,poate eu n-am meritat sau poate prietenia aceea nu era ceea ce am vrut eu sa cred.
Eu imi cer scuze daca gresesc, fie ca-mi convine sau nu. Si cred ca asta tine de educatie!! Dar.. poate ai dreptate, cerem noi prea mult..
padre, asta nu mai e balci, si tre' sa am liniste sa citesc si sa scriu
deci..o sa revin
ps.fara arme neconventionale ))
ps. 2,scuze daca mai sar calul, nu e cu intentie , o fac din prea multa veselie, zapaceala.
Sim0,dar daca o faci nu astepti la randul tau ca si prietenul tau sa faca la fel?
Daca prin absurd prietenul nu-si da seama ca te-a suparat,dar ii dai de inteles acest lucru ori ii spui raspicat asta si totusi nu face asta,ce poti sa intelegi?
Eu inteleg ca totul nu a fost decat o falsa prietenie si o risipa de sentimente,pentru ca orgoliul peste masura nu are ce cauta intr-o relatie de prietenie.
Dar trecand de cealalta parte a barierei,ma bucur enorm ca am prieteni care-mi mangaie sufletul de fiecare data cand interactionam. 
Aştept Gaby, iar de comentezi în versuri nu mă supăr
Hai Dia că nu ai scris chiar mult
Am citit cu atenţie ce ai scris şi sunt în mare parte de acord. Dar unde nu sunt de acord "urechez" altă dată
Dia, ai dreptate! Prietenia adevarata trece peste orice bariere. Daca n-a trecut, nu-i prietenie.
Chiar ma gandeam.. eu am putine prietene (cam cat degetele de la mana)... in schimb am multi prieteni, si d-aia de suflet care-mi sar in ajutor oricand De mica m-am inteles mai bine cu barbatii..
Asta-i valabil si la mine Sim0.Chiar daca-i interpretabil.Consider ca prietenia dintre un barbat si o femeie este mult mai adevarata.Bineinteles atunci cand hormonii isi vad de treaba lor si nu se implica )))
Padre,suport "urecheala" si acum 
Cred ca stii de-acum ca sunt dispusa sa accept un sfat pertinent si sa indrept ce-i de indreptat,dar exista si limite pe care mi le autoimpun din respect pentru persoana mea si ca o masura de protectie.
ULTIMELE COMENTARII
TOP
utilizatori
1103 puncte
1014 puncte
165 puncte
133 puncte
126 puncte
CONTACT
Bucataras.ro
[email protected]
