Postat de portiadelumina in Cu de toate pe 28 Mar 2013 | 2205 vizualizari
Mulţumesc frumos Simona!
Buna dimineata
Pana la urma e firesc ca fiecare sa ne dorim sa reusim in viata,asta in functie de ambitiile si visele fiecaruia.
Pentru unii reusita in viata inseamna a avea un trai decent pentru ei si pentru cei care depind de el,pentru altii inseamna averi incomensurabile,carora nici macar ei sa nu le mai stie cuantumul.
Mai sunt unii,asa cum bine ai spus,pentru care succesul inseamna a fi in lumina reflectoarelor,indiferent daca prestatia e de bun simt ori nu,atata timp cat aduce beneficii de tot felul,chiar de's trecatoare si acestea.
Eu consider ca e suficient sa ramai in mintea si sufletul cuiva pentru o fapta buna facuta si sa ai un trai decent.
Cei care-si doresc succesul cu orice pret,calca multe suflete in picioare in incercarea lor de a-si indeplini telul.
Foarte bine spus si foarte trist....o realitate dureroasa si infricosatoare mai ales pt copii nostri care trebuie sa se dezvolte si maturizeze in astfel de lume care daca esti normal si decent te marginalizeaza si batjocoresc si ma refer in special la tineri care se transforma din rau in mai rau....! Dumnezeu sa ne ajute sa dobandim cheia succesului de care ai pomenit tu si anume viata cea vesnica la bine si odihna....sa fim slugi bune....!
Asta-i lumea in care traim, din pacate! Suntem o societate consumista, cu valori superficiale, care ii invata pe copiii nostri cum sa reusesti in viata fara prea mare efort!
Dar daca noi le suntem aproape copiilor si ii calauzim, sunt sigura ca vor alege calea cea buna!
Ştii Dia, e ciudat cum oamenii nu se pot omogeniza în cele bune. E trist să observăm că oameni care trăiesc o viaţă alături de alţi oameni, nu reuşesc deloc, de foarte multe ori să se completeze. Numai cât am văzut în ltimile două zile şi deja pot scrie o grămadă despre aceste probleme.
Din nefericire, idealul unor oameni, ţintele lor, nu-s decât balonaşe strălucitoare de săpun, care, în bătaia vânturilor se vor sparge.
Cele ale minţii şi ale sufletului sunt adevăratele comori, părerea mea, fireşte.
Zi minunată să ai!
E greu Ana, e foarte greu. Valorile cu care cresc copiii noştri azi sunt unele măsluite, sunt valori ce-i vor robi peste ani şi ani, sunt lucruri pentru care vor plăti. Tineretul de azi se foloseşte de imaginile create, ei nu creează. Fireşte, nu generalizez. Dar înainte vreme, dacă aveam nevoie de un desen, îl coloram. Acum îl luăm după net, doar îl părntăm. Şi e foarte greu să le spui că normalul este altul, deoarece ei cresc cu această normalitate deseori falsificată.
Zi minunată să ai!
Exact,m-am convins si eu in ultimele zile ca unii oameni cu care petrecem cel mai mult timp sunt indiferenti cand vine vorba sa ne intanda o mana,gestul venind mult mai usor de la altii care ne sunt oarecum mai indepartati.
Asta in conditia in care eu n-am zis niciodata NU cand mi s-a cerut ajutorul.
Aşa este Irina, consumul exagera, inducerea subliminală ori directă a ideii că trebuie să trăim bine consumând anumite lucruri ne face mai slabi. Ne slăbim atât trupul, cât şi sufletul, dorindu-ne anumite produse ori lucruri pe care le vedem, crezând că-s cele mai de folos în acest moment.
Cu copiii este foarte greu. Eşti mamă şi ştii că ei văd şi aud ca şi noi, diferenţa fiind că ei nu au posibilitatea de comparaţie ca noi, cei ce am trăit şi acum mai bine de 30 de ani, când, zic eu, existau nişte reguli mult mai bine structurate. Şi da, aşa este, trebuie să veghem continuu la dezvoltarea lor, la creşterea lor, atât trupească, cât şi sufletească.
Zi bună să fie la casa voastră!
Ştiu Dia. Totuşi, nu e bine să cădem nici în extrema cealaltă. Poate că la un moment dat, cât mai curând posibil zic eu, şi cei de la care am aşteptat ceva, se vor schimba în mai bine. Doar ştii că eu sunt tare optimist şi nu văd părţi rele decât foarte, foarte rar.
Parinte, nu am incotro si iar sunt de acord cu dumneavoastra)
fiecare cu valorile si cu scopul lui in viata ...unde cap nu e...nici minte nu e...nici bun simt nu e si tot asa.
chiar imi doresc cu disperare si sper sa pot reusi intr-o mare masura sa asigur un sistem de valori sanatoase pt copiii mei. nu spun ca e usor cu atata manipulare si mizerie, dar chiar am ambitia asta cred ca acolo unde exista credinta si frica de Dumnezeu, orice este posibil.
Tu Laura vezi că trebuie să rezolvi cu telefoanele alea întâi. Da, iar eşti de acord cu mine
Acum, dacă vorbim despre copii, trebuie să privim cu atenţie fiecare lucru cu care vor intra în contact, dar cu înţelepciune. Zic asta pentru că, pe de o parte trebuie să ştie de existenţa lor (vorbesc de cele rele) şi de efectele lor, iar pe de altă parte trebuie să fim îndeajuns de pricepuţi să-i ferim de ele, dirijându-i spre cele bune.
Eu nu's asa optimista si mai mereu s-a dovedit ca nu ma insel asupra unor persoane.
Dia, ştiu ce zici. Căci nici eu nu mă înşel aşa de uşor. Numai că asta nu-mi îndepărtează optimismul, tot cred, tot sper, ca şi astfel de oameni să se schimbe. Ba mai mult, mă rog pentru asta, din suflet. De aceea nu-mi pierd optimismul.
Perfect adevarat!!!! Imi place Parinte!!!! Viata e scurta, fapte multe...toate conteaza!!!! Multumim!
Mulţumesc frumos şi eu, Melinda!
Frumos zis si sunt de aceeasi parere.E plin de reclame peste tot care de multe ori tenteaza recunosc si chiar putem cadea in plasa lor.Insa trebuie sa fim cu capul pe umeri, sa stim ca putem obtine multa dar prin munca proprie si nu "munca statica"..Seara frumoasa
Seară bună şi la casa ta, Rocsi! Sincer, de ceva vreme cam fentez televizorul, e drept, că stau pe net, după cum vezi.
Si eu incer sa stau cat mai putin la tv.Seara cand ma bag in pat de obicei stau ca sa pot adormi ca altfel nu pot..Si ziua d emulte ori dau drumul sa ascult muzica sau vreo stire, de uitat mai putin in cursul zilei.E adevarat ca mai mult cu netul acum, dar sper sa pot rari si cu asta
Rocsi, când am treabă, las totul. Ai văzut, uneori lipsesc cu zilele, asta pentru că lucrurile serioase necesită seriozitate, iar eu nu fac lucrurile de mântuială. În zilele mai lejere, cu drag trec să salut prietenii.
Mulţumesc Bianca!
Mi-a placut!
Mulţumesc frumos, Mihaela!
corect in tot ce scrii aici