La 5 mai 1821, Împăratul Franței, Napoleon I a murit pe insula Sfânta Elena unde și-a petrecut ultimii 6 ani din viață, în exil, sub supraveghere britanică, după ce a pierdut răsunător, la Waterloo, bătălia cu puterile aliate ale Europei. Avea 51 de ani și medicii au afirmat atunci că a murit din cauza unui cancer de stomac, dar peste ani s-a dovedit că, de fapt, a fost otrăvit, zi de zi, cu arsenic...
Abia 19 ani mai târziu, în septembrie 1840, o navă franceză a plecat să aducă în țară, într-o călătorie triumfală, rămășițele celui mai iubit conducător al poporului, ale celui mai venerat de către soldați, ale celui mai de temut de către dușmani. Astfel, poporul francez a adus un ultim omagiu Împăratului său și a împlinit dorința sa din urmă: „Je désire que mes cendres reposent sur les bords de la Seine, au milieu de ce peuple français que j’ai tant aimé” („Doresc ca cenușa/rămășițele mele să se odihnească pe malurile Senei, în mijlocul acestui popor francez pe care l-am iubit atât.”) E de menționat aici că Napoleon a suferit mereu pentru că regaliștii i-au reproșat faptul că este corsican, nu... francez.
Nava a intrat în Franța prin portul Le Havre (Canalul Mânecii) și practic, tot Parisul a asistat, la 15 decembrie 1840, pe o furtună de zăpadă, la funeraliile Împăratului.
Rămășițele Împăratului au fost închise în șase sicrie (din fier alb, din mahon, două din plumb, din abanos, din stejar) iar ansamblul celor șase sicrie a fost pus într-un sarcofag din porfir roșu, ca și cum ar fi fost un faraon egiptean...
Mormântul lui Napoleon I se află sub cupola Domului Invalizilor, la Paris. Domul Invalizilor este, de fapt, o catedrală construită la ordinul lui Napoleon pentru a adăposti rămășițele eroilor patriei, care au murit în bătălii („invalizii”). Tot aici sunt înmormântați doi frați ai lui Napoleon (Joseph Bonaparte și Jérome) și renumiții generali Vauban și Foch.
În fiecare an, la data de 5 mai, în toate bisericile franceze au loc slujbe de comemorare a lui Napoléon.
Articolul a fost preluat de pe peretele meu de Facebook, unde l-am postat anul trecut, de 5 mai 2016. A apărut aici cu unele modificări și adaosuri care îmi aparțin în totalitate și cu imaginile/pozele ilustrative.
În afară de prima imagine ilustrativă care este preluată de pe www.google.com celelalte sunt fotografii personale din 2000, 2011 și 2013, în fața Domului Invalizilor din Paris și în interior, cu mormântul lui Napoleon și cu inscripția care păstrează ultima dorință a Împăratului.
